"Şi simţeam aceeaşi încântare ca atunci când, în primii ani ai copilăriei, am privit odată, de partea cealaltă a mesei de ceai din castelul unchiului meu, un scamator care tocmai dăduse un spectacol fantastic iar acum, liniştit, consuma o îngheţată de vanilie. Mă holbam la obrajii lui pudraţi, la floarea magică de la butoniera sa, unde trecuse printr-o succesiune de diferite culori, iar acum se stabilizase ca garoafă albă, şi mai ales la extraordinarele lui degete cu aspect fluid care puteau, dacă aşa voia el, să facă lingura să se dizolve într-o rază de soare, învârtind-o, sau să-şi transforme farfuria într-un porumbel, aruncând-o în aer.
Poemul lui Shade este, într-adevăr, acea subită înflorire a magiei: prietenul meu cu păr cărunt, iubitul meu scamator bătrân, a băgat un pachet de fişe în pălărie – a scuturat-o şi a scos un poem."
(Nabokov - Pale Fire)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu