Un blog de Veronica D. Niculescu
E o pasăre cu coada atît de lungă?
Eşarfă în dar.
Aha, un păsăroi cu eșarfă, vai!
Vîntul este şi trebuie să fie personajul principal în toate.
Dar praful spulberat de vînt, dar frunzele duse de vînt? Sînt personaje secundare? Dar cucurigul de cocoș în vîrf de par, ce-i?
Dar pălăria mea?
a, io crezusem că e o copăciţă cochetă
Pălăriuța ta luată de vînt/E dusă, dusă la un Cățeloi/Care o papă, plină de oloi,/Și-apoi adoarme-ntins gras pe pămînt.
Armata de furnici, condusă de-un arici, te-ntîmpină cînd umbli cu strampi și-n rochii mici!
Aţi uitat de crizanteme şi de trotuare. Plîng acum ascunse-n pene prin strecurătoare.
ce frumos!
Trimiteți un comentariu
11 comentarii:
E o pasăre cu coada atît de lungă?
Eşarfă în dar.
Aha, un păsăroi cu eșarfă, vai!
Vîntul este şi trebuie să fie personajul principal în toate.
Dar praful spulberat de vînt, dar frunzele duse de vînt? Sînt personaje secundare? Dar cucurigul de cocoș în vîrf de par, ce-i?
Dar pălăria mea?
a, io crezusem că e o copăciţă cochetă
Pălăriuța ta luată de vînt/
E dusă, dusă la un Cățeloi/
Care o papă, plină de oloi,/
Și-apoi adoarme-ntins gras pe pămînt.
Armata de furnici, condusă de-un arici, te-ntîmpină cînd umbli cu strampi și-n rochii mici!
Aţi uitat de crizanteme şi de trotuare. Plîng acum ascunse-n pene prin strecurătoare.
ce frumos!
Trimiteți un comentariu